Muzeu stilouri

Articole recente

Toc purtaret fara sfarsit 2

11/06/2019

Toc purtaret fara sfarsit 2

11/06/2019

Continui cu descrierea si principiul de functionare a instrumentului de scris recreat de mine, pe baza unei idei a celui inventat de Petrache Poenaru. Desi am zis ca nu ii voi da un nume, incet-incet cuvantul “La Plume” incepe sa mi se para potrivit. Poate e.

Ideea de baza a functionarii:

  1. un tub simplu, din cupru, in care exista o penita si un sistem care sa dea drumul la cerneala, progresiv, sub actiunea gravitatiei sau modificand presiunea in rezervor (initial, una din acestea doua)
  2. tubul va retine initial un anumit volum de cerneala, care va sta in stand-by imediat sub penita, volumul de cerneala din rezervor nefiind pus in miscare
  3. la terminarea volumului de cerneala de sub penita, o operatiune simpla de modificare a presiunii din rezervor / a punerii in miscare gravitationala a volumului din rezervor sa lase sa curga cerneala cu picatura, alimentand zona de sub penita

Operatiunea, gandita initial:

  1. in tubul 7 exista un port de acces aer (6)
  2. tubul pistonului 8 are un alt port acces aer de diametru similar (0.3 mm)
  3. daca se aliniaza cele doua porturi prin rasucirea pistonului, intra aer in rezervor; rasucirea pistonului in sens contrar duce la obturarea portului 6 si inchiderea presiunii in rezervor
  4. in pozitia cu portul 6 inchis ca mai sus, pistonul este tras in sus ; in rezervor se creeaza vacuum, si cerneala este aspirata in 3-4 astfel de “pompari”
  5. sub penita se aduna un oarecare volum de cerneala, care ramane “agatata” acolo; sectiunea 3 se umple de cerneala, in directa legatura cu feedul si penita. Sectiunea 4 joaca rolul de tub reglare debit / dozator, avand doua porturi de acces cerneala de 0.2mm; rostul sectiunii 4 este sa faca legatura intre rezervor si sectiunea 4 (sectiunea 3 joaca rolul de tub colector, stocand cerneala).
  6. penita se alimenteaza din feedul suprasaturat de cerneala, si scrie, tragand cerneala prin aspiratie din tubul colector. Vacuumul din rezervor face totusi ca reumplerea tubului colector nu se poate face natural, fiind nevoie de actionarea pistonului 8 pentru aceasta.
  7. dupa terminarea volumului de sub penita si golirea tubului colector, se rasuceste pistonul in pozitia de aliniere a portului 6 cu cel de pe piston, si se egalizeaza presiunea in rezervor, din rezervor curgand cerneala in tubul colector, care din nou se alimenteaza; actiunea are loc extrem de rapid, practic pistonul se rasuceste in succesiune rapida (deschis-inchis)
  8. dupa un numar de alimentari a colectorului din rezervor, volumul de cerneala din rezervor se reduce pana la golirea totala.
  9. se repeta incarcarea si se reiau pasii de mai sus
  10. volum estimat de cerneala – in jur de 4,5 mm cubi, ceea ce teoretic poate servi la scrierea a 8-10 pagini fata verso

ANSAMBLU GENERAL SI SECTIUNI

1- penita si feed dedesubt (bambus)

2- sectiune penita, diametru 4 mm

3- continuare tub sectiune penita, numit “tub colector” lungime 30 mm, diametru 4 mm

4- tub conductor, diametru 1.5 mm

5- corp rezervor, diametru 6 mm

6- port acces aer (metoda schimbare presiune in tub, conf. planului initial), port acum obturat

7- tub destinat cursei pistonului, diametru 4 mm

8- piston diametru 3.2 mm

TUB COLECTOR SI TUB REGLARE DEBIT

1 – penita si feed

2 – tub colector

3 – tub reglare debit

4 – porturi acces cerneala din rezervorul principal


Probleme intalnite imediat:

  • miscarea sub gravitatie a cernelei din rezervor este imposibila fara mentinerea unei presiuni constante in tubul colector, asadar alternativele de la punctul 1 din ideea de baza de mai sus devin ambele obligatoriu aplicabile in acelasi timp
  • este necesar un vacuum acceptabil in rezervor, pentru ca volumul sa poate fi retinut/eliberat

Folosirea doar a cuprului (in sectiunile cu diametru diferit de mai sus) inseamna ca etanseizarea intre sectiuni  este relativ usoara (imbinarile sunt fixe); tolerantele foarte apropiate pot fi anulate prin deformare plastica sau epoxy.

Problema interesanta se iveste atunci cand nu poti etanseiza parti in miscare: pistonul 8 culiseaza in tubul de cursa 7, insa toleranta de 0.8mm trebuie acoperita cu ceva, altfel vacuumul nu exista. Garnitura din capatul pistonului este din pluta, diametru 3.6 mm, ceea ce lasa totusi o diferenta neacoperita intre 4 mm (no 7) si 3.6 mm (no 8).

Acoperirea tolerantei poate fi facuta cu o garnitura mai mare in diametru, sau cu un strat de vaselina siliconica. Ambele variante sunt lucratiev si ar rezolva situatia, insa: prima varianta implica o exactitate micrometrica, mai greu de realizat din pluta (material relativ rugos prin definitie), iar a doua varianta ar insemna ca de fiecare data cand pistonul culiseaza, vaselina va iesi din tub 7 odata cu miscarea pistonului 8. Nici asa nu e bine.

<< Vezi partea I-a

Partea a III-a >>

 

Print Friendly, PDF & Email

Legenda Poenaru

legenda poenaru

Ultimele reparatii

Din atelier

SDI pe Facebook

Curiosi in vizita

  • 40,047
×