Este adevarat ca Pelikan nu a avut penite stub pe modelele vechi, incepand din 1929. Ma refer la penite stub adevarate, adica la penitele taiate in linie stub cursiv sau crisp (italic sau oblic) din fabrica. Oferta era desigur mare, cu variatii de linie in cataloagele vremii, insa nu stub. Motivul poate fi acela ca nu erau populare, nu se inscriau in cererea pietei. Este adevarat ca penite stub existau, insa majoritatea erau caligrafice, si nu erau produse pentru stilouri ci pentru tocuri.

Stub-urile erau in schimb populare cu producatorii din SUA; sunt exemple destule de Swan Mabie Todd, Waterman, etc, unde penitele erau facute deliberat stubs, si asta prindea pentru ca aveau o calitate in plus: erau flexibile, ceea ce le facea sa se comporte caligrafic pe hartie, imitand scrisul cu tocul, de care multalume inca nu se despartea, chiar in anii 40. Pelikan (si inca vreo doua branduri europene) nu a urcat in trenul asta, si poate ca nu au gresit foarte mult. Piata europeana, pana la un punct, a fost diferita in gusturi si preferinte (si deci in cerere) pana prin anii de sfarsit ai deceniului 3.

Dar ! Pelikan au avut penite similare intrucatva cu stub-urile totusi…linia de penite B, BB, BBB cu variatiile OB, OBB si OBBB au devenit celebre pentru versatilitatea liniei si frumusetea scrisului. Putem spune cu certitudine ca prin aceste penite, au dezvoltata o cerere pe piata pentru liniile de mai sus, cerere aproape inexistenta in pietele din SUA, sa zicem.

Astazi, penitele de mai sus au preturi de colector, mai ales cele OBBB; oblicele de la Pelikan sunt si vor fi cautate mereu, pentru ca ofera acea alternativa sanatoasa la un stub modern sau clasic.

Un BB de la Pelikan, sub microscop. Observati taietura clasica a penitei:

Exemple de penite considerate astazi “stub” de la Pelikan: